Recuperarea creanțelor și litigii privind neexecutarea contractelor
Cabinetul de avocat Blaga Alexandru-Sorin asistă persoane fizice, societăți și profesioniști în recuperarea creanțelor și în litigiile care se nasc atunci când un contract nu este respectat.
Activitatea pornește de la analiza contractului și a documentelor disponibile, continuă cu verificarea scadenței, a termenelor și a probelor, și se finalizează cu alegerea și susținerea procedurii potrivite: notificare, negociere, ordonanță de plată, cerere cu valoare redusă sau acțiune în pretenții.
O factură neachitată, un împrumut nerestituit, un avans plătit pentru o lucrare care nu a fost executată sau o lucrare predată necorespunzător ridică, în esență, aceeași întrebare: ce se poate dovedi și pe ce cale se poate obține plata. Răspunsul depinde de documentele existente și de conduita celeilalte părți, motiv pentru care fiecare situație se analizează separat.
În ce situații vă putem ajuta
Pentru societăți și profesioniști
- facturi neachitate;
- servicii prestate și neachitate;
- produse livrate fără plata prețului;
- executarea incompletă sau necorespunzătoare a unei lucrări;
- refuzul executării unei obligații contractuale;
- litigii între profesioniști, inclusiv în raporturile dintre societăți și partenerii lor contractuali;
- apărarea împotriva unor pretenții neîntemeiate sau calculate greșit.
Pentru persoane fizice
- împrumuturi nerestituite;
- avansuri achitate pentru servicii sau lucrări neexecutate;
- nepredarea unui bun;
- lucrări plătite și executate necorespunzător;
- solicitarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit;
- sume pretinse pe nedrept de cealaltă parte.
Proceduri și cereri frecvente
- notificarea și punerea în întârziere a debitorului;
- ordonanța de plată;
- cererea cu valoare redusă;
- acțiunea în pretenții;
- recuperarea dobânzilor și a penalităților;
- solicitarea de daune-interese;
- rezoluțiunea sau rezilierea contractului;
- litigii privind contracte de prestări servicii, furnizare, vânzare, antrepriză, locațiune sau împrumut;
- analiza posibilității de începere a executării silite după obținerea titlului executoriu.
Cum se desfășoară activitatea
În funcție de situația concretă, activitatea poate presupune următorii pași. Aceștia sunt orientativi: ordinea și amploarea lor se stabilesc după analiza documentelor.
Analiza contractului și a înscrisurilor
Se verifică ce s-a convenit efectiv între părți și ce documente confirmă raportul contractual.
Identificarea obligațiilor asumate și a celor neexecutate
Se stabilește ce anume nu a fost respectat și de către cine.
Verificarea scadenței și a termenului de prescripție
Un aspect care se verifică la început, pentru că influențează direct opțiunile disponibile.
Evaluarea probelor
Se analizează ce se poate dovedi cu documentele existente și ce ar mai fi util de obținut.
Calcularea debitului, a dobânzilor și a penalităților
Suma pretinsă se stabilește pe baza contractului și a documentelor de plată.
Notificarea sau punerea în întârziere
O etapă care, în multe situații, poate conduce la plată fără proces.
Negocierea unei soluții amiabile, atunci când este oportună
Se analizează dacă o înțelegere este mai avantajoasă decât litigiul.
Alegerea procedurii judiciare adecvate
Procedura se alege în funcție de natura creanței, de valoarea ei și de documentele care o susțin.
Reprezentarea în fața instanței
Redactarea cererilor, susținerea poziției și urmărirea dosarului.
Analizarea posibilității de executare silită
După obținerea titlului executoriu se evaluează șansele concrete de recuperare a sumei.
Documentele utile la prima discuție
Pentru o primă analiză sunt utile, după caz, următoarele documente. Lista nu este obligatorie în întregime – se aduce ce există.
- contractul și actele adiționale;
- facturile;
- ordinele de plată și extrasele de cont;
- comenzile și ofertele acceptate;
- procesele-verbale de predare, recepție sau constatare;
- devizele și situațiile de lucrări;
- dovezile de livrare;
- notificările și somațiile transmise;
- confirmările de primire;
- corespondența prin e-mail sau mesaje;
- recunoașterile de datorie;
- documentele care dovedesc prejudiciul;
- orice alte înscrisuri referitoare la raportul contractual.
Dacă o parte dintre aceste documente lipsesc, situația poate fi în continuare analizată. Absența unui contract semnat nu înseamnă automat că nu există creanță.
Cât durează
Durata nu poate fi indicată în avans printr-un termen fix. Ea depinde, în principal, de:
procedura aleasă;
complexitatea cauzei;
documentele și probele necesare;
poziția celeilalte părți;
încărcătura instanței;
exercitarea căilor de atac;
existența bunurilor sau a veniturilor urmăribile ale debitorului.
O estimare orientativă se poate face după analiza documentelor, odată ce se cunoaște procedura care urmează a fi folosită.
Cum se stabilește onorariul
Onorariul nu se stabilește printr-un tarif fix afișat, ci după analiza situației concrete. La stabilirea lui se au în vedere valoarea și complexitatea cauzei, volumul documentelor, procedura necesară și activitățile efectiv solicitate. Modalitatea de stabilire a onorariului se discută și se agreează înainte de începerea activității.
Exemplu de situație
O societate a prestat servicii în baza unui contract și a emis facturile corespunzătoare, însă beneficiarul a refuzat plata, invocând ulterior nemulțumiri care nu fuseseră semnalate la momentul prestării. Analiza contractului, a documentelor de executare și a corespondenței dintre părți a permis stabilirea obligațiilor asumate, a sumelor pretinse și a mijlocului procedural care putea fi avut în vedere.
Solicitați o analiză a situației dumneavoastră
Dacă aveți o factură neachitată, un împrumut nerestituit sau un contract care nu este respectat, primul pas este o analiză a documentelor. Pe baza acestora se poate stabili ce se poate dovedi, ce procedură este potrivită și care sunt șansele reale de recuperare.
Cabinetul de avocat Blaga Alexandru-Sorin din Alba Iulia asigură asistență și reprezentare în recuperarea creanțelor și în litigiile privind neexecutarea contractelor, atât pentru persoane fizice, cât și pentru societăți.
Întrebări frecvente
Cum poate fi recuperată o factură neachitată?
Primul pas este verificarea scadenței și a documentelor care dovedesc creanța: contractul sau comanda acceptată, factura, dovada livrării ori a prestării și corespondența dintre părți. Urmează, de regulă, o notificare adresată debitorului, iar dacă plata nu se face, se alege procedura judiciară potrivită valorii creanței și modului în care aceasta este dovedită. Diferența practică o fac documentele: cu cât creanța este mai clar dovedită prin înscrisuri, cu atât procedura poate fi mai simplă și mai rapidă.
Este necesară o notificare înainte de proces?
În multe situații notificarea sau punerea în întârziere a debitorului este utilă, iar în anumite proceduri reprezintă o etapă prealabilă. Dincolo de aspectul procedural, notificarea are și un rol practic: clarifică poziția părților, produce adesea plata fără proces și constituie o probă a demersurilor efectuate. Necesitatea și forma notificării se stabilesc în funcție de contract și de procedura avută în vedere.
Când poate fi folosită ordonanța de plată?
Ordonanța de plată este o procedură simplificată, gândită pentru creanțele care rezultă cu claritate din înscrisuri și al căror cuantum este determinat. Este utilă, de exemplu, în cazul facturilor acceptate și neachitate, susținute de contract și de dovada livrării sau a prestării. Dacă însă între părți există o dispută reală asupra existenței sau întinderii creanței, această procedură poate să nu fie potrivită, iar creanța se valorifică pe calea de drept comun.
Care este diferența dintre ordonanța de plată și acțiunea în pretenții?
Ordonanța de plată este o procedură specială, mai rapidă, destinată creanțelor clare, dovedite prin înscrisuri. Acțiunea în pretenții este procedura de drept comun, folosită atunci când situația este contestată, când sunt necesare probe suplimentare sau când creanța nu îndeplinește condițiile procedurii speciale. Alegerea între cele două se face după analiza documentelor: o procedură aleasă greșit înseamnă timp pierdut.
Pot fi solicitate dobânzi și penalități?
Da, în măsura în care sunt prevăzute în contract sau sunt datorate potrivit legii. Contractul poate stabili penalități de întârziere, iar în lipsa unei asemenea clauze poate fi avută în vedere dobânda prevăzută de lege. Modul de calcul și perioada pentru care se solicită se stabilesc pe baza contractului, a facturilor și a datelor de plată.
Poate fi recuperată o creanță dacă nu există un contract semnat?
Da, în multe cazuri. Lipsa unui contract semnat nu înseamnă că nu există raport juridic între părți: comanda acceptată, factura, dovada livrării, extrasele de cont, corespondența prin e-mail sau mesaje și recunoașterile de datorie pot dovedi atât existența înțelegerii, cât și conținutul ei. Analiza pornește tocmai de la aceste documente.
Ce valoare au facturile și corespondența dintre părți?
Sunt, de multe ori, probele decisive. Factura acceptată, confirmarea primirii, procesul-verbal de recepție și corespondența în care cealaltă parte recunoaște prestația sau solicită amânarea plății pot susține atât existența creanței, cât și cuantumul acesteia. Din acest motiv este important ca aceste documente să fie păstrate și prezentate integral, inclusiv mesajele nefavorabile.
Care este termenul de prescripție?
Dreptul de a cere plata nu poate fi valorificat oricând: legea prevede un termen înăuntrul căruia creanța poate fi pretinsă în justiție, iar momentul de la care acesta începe să curgă depinde de tipul raportului juridic și de scadență. Există și situații în care cursul termenului este influențat de conduita părților, de exemplu printr-o recunoaștere a datoriei. Verificarea termenului este una dintre primele etape ale analizei, tocmai pentru că poate influența decisiv opțiunile disponibile.
Pot fi recuperate cheltuielile de judecată?
Partea care câștigă procesul poate solicita obligarea celeilalte părți la plata cheltuielilor de judecată. Recuperarea lor efectivă depinde însă, ca și creanța principală, de posibilitățile de plată ale debitorului. Cheltuielile se solicită în cadrul procesului, motiv pentru care documentele justificative trebuie păstrate.
Ce se întâmplă după obținerea hotărârii?
Hotărârea nu înseamnă automat încasarea sumei. Dacă debitorul nu plătește de bunăvoie, urmează executarea silită, care se realizează prin executor judecătoresc, pe baza titlului executoriu. Este o etapă distinctă, cu propriile costuri și termene, iar rezultatul ei depinde de bunurile și veniturile identificate.
Ce se întâmplă dacă debitorul nu are bunuri urmăribile?
În acest caz, executarea silită poate rămâne fără rezultat, chiar dacă hotărârea este favorabilă. Din acest motiv, o verificare prealabilă a situației debitorului este utilă înainte de a începe procedura: ea permite o decizie informată privind raportul dintre costurile demersului și șansele reale de recuperare.
Poate debitorul contesta suma solicitată?
Da. Debitorul poate contesta existența creanței, cuantumul acesteia, calculul dobânzilor sau al penalităților ori calitatea prestației. Tocmai de aceea, modul în care este pregătit dosarul și claritatea documentelor prezentate sunt determinante. Cabinetul asigură asistență și în situația inversă, atunci când clientul este cel căruia i se pretind sume nedatorate sau calculate greșit.
